Nu mă bate, Doamne, rău

„Nu mă bate, Doamne, rău” este acel cântec de joc care-ți intră direct în suflet și-n picioare, fără să mai ai nevoie de altă chemare. Cu un ritm molcom la început, care parcă te leagănă, piesa se transformă într-o horă zdravănă, din cele care strâng lumea în cerc și nu mai lasă pe nimeni pe margine. E muzica aceea autentică de petrecere românească, unde lăutarii știu să facă dreptate între o doină de ascultare și o strigătură pusă la fix. Textul, deși duce un dor adânc și o chemare către cer, e îmbrăcat într-o veselie molipsitoare, cum se întâmplă la mesele lungi de nuntă sau la șezători, când se cântă cu sufletul deschis.

Instrumentele tradiționale, de la vioară și cobză până la nai și acordeon, își dau mâna într-un colaj de joc care te poartă pe toate dealurile folclorului românesc. Nu e doar o simplă sârbă, ci o adevărată călătorie prin vatra satului românesc, acolo unde fiecare notă spune o poveste de iubire, de dor sau de bucurie. Deși titlul poartă o rugăminte dureroasă, atmosfera din videoclip e una de sărbătoare, cum numai la noi, românii, știm să facem: cu joc de mână, tropăit de tocuri și pahare pline. E piesa aceea pe care n-o poți asculta fără să-ți miște umerii, fie că ești acasă, fie la o masă cu prietenii.

Te invităm să te lași purtat de acest cântec, să simți frumusețea autentică a horului și să vezi cum se leagă versurile de joc, ca o horă neîntreruptă. Dă-i drumul la volum, lasă-ți grijile acasă și vino să petrecem împreună, așa cum o știm de la bătrâni: cu sufletul deschis și cu jocul în picioare. „Nu mă bate, Doamne, rău” e pentru tine, pentru noi, pentru toată lumea care iubește muzica populară românească!