Maria Ciobanu – Floare albă, floricică, ce n-aş da să mai fiu mică

1K
Share
Copy the link

Maria Ciobanu ne poartă, cu vocea ei inconfundabilă, într-o călătorie dulce-amară prin amintiri, cu piesa „Floare albă, floricică, ce n-aş da să mai fiu mică”. De la primele acorduri, simţi cum un dor nespus de copilărie te cuprinde, într-o atmosferă caldă, de şezătoare sau de petrecere de suflet. Melodia se aşterne lin, ca un cântec de ascultare, dar cu un ritmol vioi care te face să loveşti uşor din picior, de parcă ai fi în mijlocul unei hore prinse la nunta din sat. Maria cântă cu atâta patos încât fiecare vers devine o poveste pe care o ştim cu toţii – aceea a anilor care trec şi a dorinţei de a mai prinde o dată în palmă floarea albă a nevinovăţiei.

Piesa este un colaj de joc bine sudat, unde sunetul cavalului şi al naiului se împletesc cu acordurile line ale acordeonului, dând naştere unui peisaj sonor autentic românesc. E genul acela de muzică pe care o asculţi la o masă împodobită, cu un pahar de vin bun în faţă, lângă oameni dragi. Maria Ciobanu ştie să aducă bucuria şi nostalgia în aceeaşi măsură, iar glasul ei, puternic şi totodată duios, te poartă de la sârbele iuţi din horă până la şoaptele blânde ale unei doine de seară. Fie că eşti acasă, la o petrecere sau pur şi simplu ai nevoie de un strop de folclor adevărat, această înregistrare te va face să simţi că eşti în mijlocul satului, la o horă mare, sub cerul liber.

Te invităm să asculţi şi să urmăreşti acest videoclip cu Maria Ciobanu – dă-i drumul la boxe, închide ochii şi lasă-te purtat de ritmul şi căldura vocii ei. E muzica care uneşte generaţii, care aduce zâmbete şi, uneori, câte o lacrimă de dor. Fie că o asculţi singur, fie că o dansezi în horă, „Floare albă, floricică” este o piesă de colecţie, un colaj de joc şi cântec de ascultare ce nu trebuie să lipsească din playlistul niciunui iubitor de folclor românesc. Dă play şi hai să ne bucurăm împreună de această frumuseţe de cântec!